Concluzii pe marginea alegerilor parlamentare din Timis

                         Alegerile parlamentare s-au terminat. Au fost primele alegeri in noul sistem al votului uninominal. Dupa ce  am vazut citeva reactii calde, imediat dupa numararea voturilor si repartizarea mandatelor, sa judecam acum, la rece, daca votul uninominal a reusit sa-si indeplineasca scopul pentru care a fost propus: schimbarea clasei politice. Pentru a analiza detaliat aceasta problema, incercam astazi sa tragem citeva concluzii. Iata-le in continuare:

                1.Obtinerea unui mandat de parlamentar  a depins in mare masura de colegiul in care a candidat respectivul politician. Cei din conducerea partidelor si-au ales prioritar colegiile. De exemplu, dupa ce Dorel Borza a fost viceprimar in Timisoara atita amar de vreme a candidat in colegiul rural in care PD-L avea cei mai multi primari. La fel au procedat si Ilie Sirbu, Nicolae Stragea si  Dorel Covaci de la PSD, Gheorghe Ciobanu, Alin Popoviciu si Valeriu Tabara de la PD-L. Manevrele lor au fost cistigatoare ,fiindca in judetul Timis s-a votat primarul.  Mai précis, candidatii care au avut in colegiile lor majoritatea primarilor de aceeasi culoare politica s-au impus lejer in fata contracandidatilor. Dar pe cit de lejer s-au impus unii, pe atit   de lejer au… pierdut altii. Viorel Coifan de la PNL, de pilda, a fost mutat din colegiu in colegiu pina a prins unul imposibil pe care nu-l voia nimeni, fiindca avea primari portocalii de la un capat la celalalt. In locul lui Coifan, la Timisoara, a fost adus Anton Anton, un fel de Agamita Dandanache, care n-a obtinut mare lucru in colegiul sau datorita faptului ca era ministru in functie si, tocmai pe durata campaniei electorale, profesorii din intreaga tara ii cereau marirea salariilor.  

          2. Dar daca la sat s-a votat primarul, la oras regula s-a schimbat. Timisorenii au preferat politicienii noi in locul celor vechi. Din cei sase noi parlamentari din municipiu, doar unul era parlamentar in functie (Gheorghe David), iar altul era oarecum “reincarcat” (Stefan Dragulescu care a mai fost in parlament, dar intr-o legislatura trecuta si din partea altui partid). Ceilalti 4 cu certitudine sunt politicieni noi: Nicolae Robu, Horia Cristian, Marius Dugulescu si Maria Barna. Daca veti comenta ca nu toti si-au cistigat colegiile  in care au candidat si au fost favorizati de sistemul de vot, va pot raspunde ca si in aceste conditii cei 4 au obtinut un numar mai mare de voturi decit figurI consacrate ale politicii locale cum au fost : Stefan Glavan de la PC, Mircea Purceld si Adrian Pascuta de la PRM, Dan Bara de la PNL. In consecinta, ideea preferintei electoratului pentru noul om politic ramine valabila.

       3. Exista o necorelare între conţinutul legii şi softul creat special pentru repartizarea mandatelor. În lege se vorbeşte de o fază judeţeană a distribuirii mandatelor, în vreme ce softul a luat în calcul doar o fază a redistribuirii naţionale. Asa se face ca dupa calculele locale ale partidului. Maria Grapini trebuia desemnata deputat, dar dupa calculele la nivel national colegiul dinsei a fost repartizat PD-L, adica domnului Marius Dugulescu care are marele merit de a fi fiul lui taica-sau. Maria Grapini a avut doua ghinioane majore: unul de ordin teologic si celalalt de ordin tehnic Mai exact, un Dumnezeu neortodox si un soft mai catolic decit Papa au scos-o pe Maria Grapini din joc si i-au anulat, oarecum pe nedrept, eforturile depuse.

        4. Si fiindca tot vorbiram despre Dumnezeu, trebuie mentionat ca o mare parte din  populatia Timisoarei a votat “crestineste”. E ciudat cum stafurile electorale ale PSD si PNL nu au luat in calcul forta baptisto-penticostala care numara la Timisoara vreo 12-13.000 de suflete. Pentru mine a ramas o mare enigma lipsa de informare a acestor echipe electorale si naivitatea candidatilor  care au neglijat existenta acestor alegatori extrem de disciplinati si foarte bine “orientati” direct din…amvon.  Ma intreb cum e posibil sa bagi 30.000 de euro intr-o campanie electorala si sa te trezesti invins de armata femeilor cu basma pe cap. Cum e posibil sa platesti bannere si mash-uri de zeci de metri patrati si sa nu stii ca la Elim se aduna 5000 de crestini care dupa slujba de duminica pornesc pe la casele oamenilor facind propaganda “door to door”? In preziua alegerilor, chiar la mine acasa, a ajuns o femeie cu multi copii care imi propunea sa aleg, a doua zi, “omul lui Dumnezeu” in Colegiul 4 Fabric… Si atunci, imi permit sa-i intreb pe domnii candidati, ce fel de cercetari sociologice preliminare au facut pina atunci?  Si cum au contracarat aceasta actiune bine concertata? Dar, ma rog, aceasta e prostia lor si nu a mea. Beneficiarul net al acestui vot crestin este PD-L care a cistigat 2 sau chiar 3 colegii datorita acestor mase impresionante de manevra. Interesant este ca in aceasta campanie electorala doar Ionut Nasleu de la PRM a avut curajul sa-si exprime o pozitie publica in aceasta problema. Dar cu o singura floare nu se face primavara si biserica neoprotestanta s-a dovedit a fi un vehicul excelent pentru drumul care duce in Parlament.

    5 Daca analizam bine cifrele, vom observa ca la aceste alegeri a avut loc si un vot incrucisat, adica oamenii au votat cu un partid la deputati si cu altul la senatori. Exemplul cel mai concludent este in colegiul 4 Fabric unde   mandatele au fost cistigate de un liberal si un pesedist. Mai bine zis, a cistigat  persoana… Nicolae Robu si persoana …Maria Eugenia Barna. Legaturile anterioare ale celor 2 candidati cu partidele din care fac parte au fost straverzii, aproape…invizibile. Robu a intrat recent in PNL, iar Barna nu s-a remarcat pina acum ca o mare pesedista locala. Oamenii au votat, de fapt, pe 30 noiembrie… o sindicalista si …un rector. Ceea ce demonstreaza ca la acest scrutin sunt si cazuri in care s-a votat persoana si nu partidul. Adica tocmai ceea ce a dorit electoratul roman.

     6. Spre deosebire de Bucuresti si Iasi, in Timis nu a fost folosita campania murdara. Eu,cel putin, nu am remarcat-o. Profesionistii locali ai domeniului nu au fost angajati de catre beneficiari fiindca, in primul rind, candidatii nostri locali au fost mai etici de data aceasta si, in al doilea rind, fiindca este foarte greu sa  se poarte o campanie murdara in conditiile in care segmentul electoral tinta este mic, strict delimitat geografic la populatia si arealul unui colegiu de deputat. De altfel, din aceasta ultima cauza si campanile de la Bucuresti si Iasi nu prea au avut succes.  

     7. O alta constatare importanta este ca alegatorii nostri locali nu au acordat o atentie prea mare lecturarii programelor de stinga sau de dreapta. De altfel, cei mai multi dintre ei habar nu au ce inseamna partid de stinga sau partid de dreapta. Este foarte clar ca la votul uninominal nu se voteaza platforme, programe sau prim-ministri. Gaselnitele acestea sunt bune doar pentru televiziunile bucurestene si pentru analisti, nu pentru omul de rind. Faptele au dovedit ca exista discrepante majore intre temele electorale prezentate de televiziuni si temele electorale ale populatiei votante. Zadarnic si-a manifestat dezaprobarea Gheorghe Ciuhandu, primarul orasului Timisoara, pentru temele alese de candidati in campanie, spunindu-le acestora ca sunt sefi buni de…cartier. De fapt, candidatii nu au nici o vina, ei nu prea au avut de ales, fiindca temele au fost impuse concret si practic de catre alegatori. Ori oamenii de rind s-au dovedit a fi mai interesati de problemele lor curente cu drumurile, canalizarea si gunoiul local, decit de activitatea din Parlament.

       8. Si fiindca tot veni vorba despre teme electorale trebuie sa mentionam si un fapt inedit. La aceste alegeri, pentru prima data, un grup mai consistent de electori a impus candidatilor o anumita tema electorala.  Eu zic ca a fost prima data cind agenda electorala a fost facuta de catre cetateni si nu impusa de catre partide sau candidati. Asadar, pentru cine nu stie, in cartierul Calea Lipovei, un grup de cetateni, aflati in razboi de mai multa vreme cu un poluator industrial (Continental A.P.), au solicitat opiniile tuturor candidatilor privitor la aceasta problema. Fiindca grupul a avut grija sa-si faca publica aceasta tema cu ajutorul ziarelor si a televiziunilor, candidatii, volens–nolens, au trebuit sa raspunda intr-un fel. Unii s-au mulat mai bine pe tema impusa, altii mai rau. Este greu de cuantificat cite voturi a adus aceasta tema in sacul fiecarui candidat, dar cert este faptul ca mandatele locale au fost cistigate de Maria Eugenia Barna si Nicolae Robu, persoane care au raspuns oarecum pozitiv  asteptarilor cetatenesti.  

.      9.Desfăşurarea campaniei electorale in Timis a demonstrat ca votul uninominal a devenit efectiv o afacere a oamenilor bogati, dispusi să cheltuie din buzunarul propriu si al sprijinitorilor sai.  Publicitatea media, materialele de propaganda, oamenii din staff, mijloacele de transport, spectacolele artistice  au costat foarte mult. Se pare ca in aceasta campanie electorala un candidat in Timis a cheltuit in medie 30.000 de euro. Teoretic, acesti bani pot fi recuperati intr-un an  de catre un parlamentar ales si, din aceasta cauza, multi candidati socotesc campania electorala ca pe o investitie personala, o  afacere in care  profitul apare, logic, dupa recuperarea investitiei initiale. Dar aceasta teorie e valabila numai daca deputatul sau senatorul isi cistiga mandatul. Daca nu il cistiga, aceasta afacere personala este o pierdere personala, uneori prea mare pentru anumiti candidati. Tocmai de aceea, oamenii saraci nu au putut intra acum in politica mare si, in viitor, accesul lor va fi din ce in ce mai restrictionat.

  10. Interesante au fost rezultatele din colegiul 4 si colegiul 8, colegii atribuite  in cea de-a doua etapa a repartizarii mandatelor de deputat. Maria Eugenia Barna de la PSD a cistigat colegiul devansindu-l pe Eugen Dogariu de la colegiul 8  Timis cu numai 34 de voturi in plus.( 4237 fata de 4203).Astfel, s-a atribuit colegiul 4 si a ramas de atribuit colegiul 8. Acolo, Nelu Balas de la PD-L desi a cistigat lupta in colegiu cu ceilalti candidati,  a obtinut cel mai slab rezultat din judet pentru partidul sau (numai 6576 de voturi). Si din aceasta cauza, voturile pe care le-a primit Balas in colegiul 8 l-au ajutat pe Stefan Dragulescu la colegiul 3 si Marius Dugulescu la colegiul 4  sa obtina mandatele lor. Domnul Kaba Gabor de la UDMR, desi a obtinut 1638 de voturi si a fost cel mai bun candidat al formatiunii in judet, nu a fost ajutat de loc de ceilalti candidati maghiari, fiindca toti udemeristii din judet nu au reusit sa adune numarul de voturi necesar pentru un sigur mandat de deputat. Asa ca voturile obtinute in acest colegiu de catre maghiari au mers in alt judet si au facut pe altcineva deputat, fiind folosite la repartizarea nationala. In consecinta, paradoxal poate dar justificat de regulile sistemului proportional, cistigatorul colegiului 8  Timis a devenit Claudiu Taga de la PNL cu cele 1139 de voturi personale, dar ajutat si de voturile acordate lui Patrichi, Varga, Sarmes si Nicoara, candidatii liberali din celelalte colegii ale judetului.

   11. Adevarul este ca stafurile de campanie electorala, conducatorii judeteni ai partidelor nu au inteles de la inceput ca fiecare vot, primit in oricare din colegiile electorale ale judetului, conteaza enorm. Si degeaba se falesc  PD-L si  PSD cu numarul mandatelor obtinute la nivel national, fiindca ele au fost de fapt principalele beneficiare ale sistemului “cistigatorul ia totul”. In judetul Timis, toate voturile PNG, PRM si Aliantei Verzi au  fost trecute prin masina de colorat a sistemului si au devenit, in final, rosii, portocalii sau galbene. E clar ca la alegerile viitoare, aceste partide nu se vor mai prezenta la alegeri, asa cum nu s-a prezentat acum PNTCD, PIN-ul si altele,fiindca sistemul de vot le dezavantajeaza enorm.  

  12. Daca PNTCD participa acum in alegeri nu intra in Parlament. Pierdea frumos in schimb pe mina lui. Dar n-a fost sa fie asa! Marian Petre Milut si Pavelescu au mers pe o varianta alambicata care, in final, s-a dovedit a fi si ea pierzatoare. Nici unul din cei 15 candidati taranisti care au candidat sub sigla liberalilor nu a obtinut vreun mandat. Partidul a murit urit si  Milut si Pavelescu sunt principalii vinovati nu atit pentru moartea in sine, cit pentru grotescul ei…

 13. Imi amintesc ca inainte de alegerile locale din iunie 2008, atunci cind s-a constituit Alianta pentru Timis, promotorii ei adunau optiunile taraniste, cu cele liberale, cu cele germane si au mai adaugat, pe deasupra, si un coeficient de succes  I-am spus lui Viorel Sasca de o mie de ori ca face socoteala e gresita. Citisem intr-o carte ca atunci cind se aliaza 2 partide scorul final obtinut nu este suma procentelor celor 2 partide luate separat,  ci scorul celui mai tare partid venit in alianta. Sasca m-a facut prost si m-a trimis la pascut… Dar au venit alegerile locale si votul real a certificat gogoasa liberalo-taranista. In loc de 48 la suta,  A.P.T. nu a obtinut la C.L.T. decit 33 la suta, din care vreo 25 de procente au fost rezultate din tractiunea “locomotivei” Gheorghe Ciuhandu.  Aceeasi surpriza neplacuta au avut-o si PD-L la nivel national in 30 noiembrie 2008. Tandemul PLD-PD, devenit intr-o noapte PD-L, nu a obtinut succesul preconizat. Scorul PD-L a fost mai mic decit a tandemului de la alegerile europarlamentare din 2007. Nici tandemul PSD+ PC nu s-a dovedit o formula de succes. La urma urmei, la nivel national PC nu are decit un senator si 4 deputati in Parlamentul Romaniei. Daca nu era remorcat nu depasea nici pragul alternativ ( 9 parlamentari)… In consecinta, domnilor presedinti de partide nu mai faceti aliante preelectorale fiindca nu aduc voturi in …plus. Mai bine faceti coalitii administrative dupa.

14. S-a vorbit mult despre prezenta la vot. S-a spus ca prezenta la vot la aceste alegeri a fost foarte mica in Timis, in jur de 30 la suta. Dar prezenta la vot a fost intotdeauna slaba in Timis, asa ca pentru mine a fost una asteptata. Veti fi surprinsi cind la europarlamentarele din 2009, nu vor fi mai mult de 25 la suta, fiindca pe linga absenteismul obisnuit, respectivele alegeri sunt percepute doar ca o chestie sofisticata, fara prea multa legatura cu realitatea cotidiana. Iar la alegerile din 2012 vor fi si mai putini.

15.  Multi dintre vechii politicieni isi doresc revenirea la votul pe liste. Daca la 30 noiembrie 2008 se votau liste, Purceld Oancea, Glavan aveau acum locuri bune, caldute, asigurate de lista de partid. Ba mai mult! O parte din politicienii consacrati au fost atit de siguri pe succesul lor, incit  nici nu au trecut prin colegiile in care au candidat nici macar pe durata campaniei electorale. Eu nu l-am vazut nici pe Glavan, nici pe Nasleu, nici macar pe Oancea prin Calea Lipovei si se pare ca electoratul a taxat absenta lor. Dar votul uninominal este bun tocmai fiindca i-a obligat pentru prima oară pe politicieni sa ia contact cu comunitatile pe care urmează să le reprezinte, sa vada cu ochii lor unde locuiesc si cum traiesc alegătorii lor. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca si electoratul a observat că succesul sau înfrângerea unui politician depinde de votul lor.

Propuneri de inbunatatire a legii votului uninominal: 

 1.Ideea alegerilor uninominale este bună fiindca acum se alege un nume şi nu o listă de partid. Ar fi mai correct insa ca, în colegiile în care niciun candidat nu obţine peste 50% din voturi, să se organizeze un al doilea scrutin pentru desemnarea câştigătorului şi să se renunţe la sistemul redistribuirilor electronice.