Gavroche si Andrei, baietii revolutiei

               Acum aproape 200 de ani, Gavroche murea pe strazile Parisului. Cu tinuta lui neingrijita si parul vilvoi, dar cu o inima mare, de leu mic, a cules pina in ultima clipa, gloante de la soldatii morti. Revolutionarii de pe baricade nu mai aveau munitie si el s-a avintat in focul luptei sa le faca rost. Stia Gavroche ce vor revolutionarii, pentru ce se urcasera ei pe baricade? Stia cu certitudine. Strigase de atitea ori “libertate, egalitate, fraternitate”. Poate nu intelegea continutul intreg al notiunilor, dar Marius si ceilalti ii spusesera esentialul: in  societatea viitoare, democratica, se va  vota liber. Si Gavroche, fara sa ezite,  si-a dat viata pentru votul liber al viitoarei societati democratice.

       La 200 de ani, dupa aceste evenimente, Andrei Ionescu, un nepot din partea nevestei, ar trebui sa voteze in noiembrie 2008 pentru prima oara. De fapt,pentru a doua oara,fiindca la primul vot, n-a fost. Nici unul din colegii lui nu s-a dus sa voteze la locale. Stabilisera impreuna in clasa lor sa boicoteze alegerile barbosului si ei ,baietii mucho din liceu, au reusit sa o faca. Acum insa scoala s-a terminat, colegii s-au risipit si Andrei nu stie ce sa faca. Sa voteze sau nu? Parintii lui sunt in Spania si nu il pot indruma, bunicii lui ar vrea sa-l indrume,  dar nu il pot prinde, fiindca Andrei nu prea are chef sa stea de vorba cu ei. El este un baiat al Revolutiei.  S-a nascut cind oamenii demonstrau in strada. N-a stiut prea multe atunci, nu stie multe lucruri nici acum. Politica nu prea il intereseaza. Nu intelege ce inseamna libertate, egalitate,fraternitate. El a crescut cu ele, nu i-au lipsit niciodata. Nicio clipa nu si-a inchipuit cum este sa nu le ai. 

              Daca  ne gindim bine insa ,